Vaccinurile obligatorii
Vaccinarea presupune
administrarea unui agent patogen (virus, bacterie) sau a unui fragment
din acesta cu scopul de a genera un raspuns imunologic din partea
organismului - similar celui produs prin infectia naturala - care sa
confere imunitate fata de agentul patogen respectiv.
In functie de natura agentului patogen, vaccinurile pot fi:
1.
Corpusculare - de doua tipuri: cu germen viu atenuat (BCG, vaccin
antipoliomielitic oral, antirujeolic, antiurlian) sau cu germen
inactivat (vaccin antipoliomielitic injectabil, pertussis, antigripal).
2.
Anatoxine (toxina de origine bacteriana modificata, in sensul pierderii
totale sau partiale a toxicitatii, dar care conserva imunogenitatea) de
exemplu - anatoxina difterica sau titanica.
3. Cu extracte
bacteriene (vaccinul anticarbunos sau cel anti-Hemophilus influenzae)
Programul national de imunizari (asigurat din fondurile Ministerului
Sanatatii si Familiei) presupune cinci vaccinari obligatorii care
asigura imunitatea pentru sapte boli grave:
Vaccinul BCG (antituberculos) se
administreaza tuturor nou-nascutilor cu greutate peste 2.500 g (in
general, in maternitate), de preferat pana la varsta de doua luni
(pentru cei care nu au la nastere greutatea ceruta).
Este important de stiut cum evolueaza reactia vaccinala.
Dupa
injectare, apare o mica umflatura (sase-opt mm) cu aspect de coaja de
portocala, care dispare dupa 30 minute de la injectare. Apoi, dupa
una-trei saptamani, la locul inocularii apare un nodul vaccinal de
trei-opt mm care este acoperit cu o coaja.
Uneori nodulul poate "coace" si chiar ulcera, caz in care nu este necesar un tratament, ci doar se aplica un pansament steril.
Vindecarea
spontana survine dupa una-doua luni (maxim sase luni), lasand o
cicatrice violacee tipica. Dupa cinci-zece luni se interpreteaza
cicatricea vaccinala, in functie de care se poate recomanda repetarea
vaccinului.
Revaccinarea se face la 13-14 ani, in campanii scolare, dupa testare la tuberculina (IDR).
Vaccin antihepatita B
este obtinut prin recombinare genetica, aceasta asigurand protectia
impotriva hepatitei B si D. Vaccinarea se face la nastere, la doua si
la sase luni.
Vaccinul DTP
asigura protectia impotriva difteriei (afectiune severa a tractului
respirator), tetanosului (boala neurologica severa care poate aparea in
urma contaminarii plagilor cu bacilul tetanic) si a tusei convulsive.
Vaccinarea se face la doua, patru si sase luni cu trei rapeluri la doi
ani si jumatate, sapte ani si 13-14 ani.
Vaccinul antipoliomielita asigura
protectie impotriva poliomielitei (boala cauzata de virusul polio care
afecteaza nervii spinali, producand paralizii infirmizante).
Administrarea acestui vaccin pe scara larga, incepand din anii C70
aproape ca a eradicat aceasta maladie. Exista sub doua forme de
administrare:
- vaccin de administrare orala (VPOT); trebuie sa stii
ca sunt contraindicate injectii intramusculare timp de o luna dupa
administrarea acestui vaccin (asa ca nu uita sa mentionezi ca abia ai
vaccinat copilul daca esti nevoita sa il duci de urgenta la consult);
- vaccin de administrare injectabila (IPV);
Vaccinarea se face la doua, patru si sase luni, cu doua rapeluri la doi ani si jumatate si la noua ani.
Vaccinul antirujeolic
asigura protectie impotriva rujeolei (boala virala eruptiva, cu
complicatii pulmonare si neurologice de temut). Vaccinarea se face la
14-15 luni, cu un rapel la noua ani, in campanii scolare.
Pe
langa acestea, sunt disponibile in tara (si deja in curs de
administrare) si alte vaccinuri (contra rubeolei, oreionului, hepatitei
A, varicelei, gripei, unor infectii bacteriene severe - menigita,
pneumonii) - despre care vom vorbi intr-un articol viitor.
Cum se administreaza vaccinurile?
In general, se administreaza injectabil - intramuscular sau subcutanat profund, dar exista si vaccinuri cu administrare orala.
Este important sa stii ca numai medicul curant al copilului poate hotari daca si cum va fi vaccinat!
Reactiile adverse ale vaccinurilor
Reactii
sistemice - febra, agitatie, plans inconsolabil, iritabilitate,
varsaturi, diaree; acestea necesita, in general, tratament simptomatic.
Una
dintre cele mai frecvent incriminate vaccinari in aparitia acestui tip
de reactii este cea DTP, la care mai mult de 50% din copiii vaccinati
fac febra in primele 24 ore de la vaccinare. Ce poti face daca copilul
tau face febra? Administreaza antitermice (de exemplu: paracetamol in
doza indicata de medic) dupa vaccinare.
Socul vaccinal precoce (soc anafilactic, necesita tratament de urgenta) este rar intalnit.
Reactii
locale care se caracterizeaza prin eritem, induratie, durere la locul
injectiei; nu necesita tratament specific si, in general, nu dureaza
mai mult de 24 ore.
Consultant: conf. dr. Doru Dumbrava, medic primar pediatru
Text: Dr. Ruxandra Vidlescu
sursa: e-sana.ro